close
Sari la conținut

Jacques Babinet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jacques Babinet
Image
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Lusignan, Poitou-Charentes, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
CetățenieImage Franța[7] Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
astronom
matematician
meteorolog[*]
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiPoitiers[8]
Paris[8] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumatematică
fizică[7]
astronomie[7]  Modificați la Wikidata
InstituțieCollège de France
Universitatea din Paris  Modificați la Wikidata
Alma MaterÉcole polytechnique[9]
École d'application de l'artillerie et du génie de Metz[*][9]
lycée Saint-Louis[*][[lycée Saint-Louis (post-secondary school in Paris)|]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSociété philomathique de Paris[*][[Société philomathique de Paris (organization)|]]
Academia Franceză de Științe
Q30738521[*]  Modificați la Wikidata

Jacques Babinet (n. , Lusignan, Poitou-Charentes, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un fizician, matematician și astronom francez, cunoscut în special pentru contribuțiile sale în domeniul opticii.

Image
Calculs pratiques appliqués aux sciences d'observation, 1857

S-a născut la Lusignau și a murit la Paris. În 1840 devine membru al Academiei Franceze de Științe. În 1814 a părăsit cariera militară și a trecut ca profresor de matematică la Fontenay le Comte, apoi profesor de științe naturale la Poitiers, în fine la Paris la Collège St. Louis, unde se împrietenește cu François Arago și Jean Augustin Fresnel.

Astfel, în 1827 pune la punct standardizarea unității de măsură Ångström și aceasta utilizând liniile spectrale ale metalului cadmiu. La începutul anilor 1840, împreună cu Daniel Colladon demonstrează utilitatea ghidării luminii prin reflexii repetate. Aceasta va sta la baza utilizării ulterioare a fibrei optice. Pentru studiile sale din domeniul opticii, a inventat un tip polariscop, care avea să îi poarte numele.

Babinet a mai studiat și proprietățile optice ale mineralelor, unele fenomene meteorologice (cum ar fi curcubeul), în domeniul astronomiei (masa planetei Mercur, magnetismul terestru), precum și în alte domenii (geografie, cartografie).

  • Traité élémentaire de la géométrie descriptive (Paris, 1850)
  • Études et lectures sur les sciences d'observation (1855 - 1865), în 8 volume.
  1. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Jacques Babinet” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. „Jacques Babinet” (în franceză). Baza de date Léonore. Wikidata Q2886420. Accesat în .
  3. 1 2 „Jacques Babinet” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  4. 1 2 „Jacques Babinet” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  5. „Jacques Babinet” (în catalană). Gran Enciclopèdia Catalana[*]. Wikidata Q2664168.
  6. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  7. 1 2 3 „БСЭ1 / Бабине, Жак”, Большая советская энциклопедия. Том 4, 1926 (în rusă), Wikidata Q43448605
  8. 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  9. 1 2 „Comité des travaux historiques et scientifiques”. Wikidata Q2985434.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]